Aberatii miselesti, scorojite

Aprilie 27, 2007

Manelele sux!1 rap rullz!11

Filed under: Muzichii — scorojit @ 9:15 am

Tot mai des dau peste cetateni lugubri ce se cred maestri ai muzicii, pioneri ai sunetului, initiati in aceasta arta folosind tot mai des expresii de genul celor din titlu (inlocuind, pe alaturi rap cu rock si punk) sau „maneaua e un rahat! nu e muzica ba fra3rilor!”. Nene, daca va mai aud ca maneaua nu e muzica va hack-uiesc calculatare! ha! Sa fie clar: nu imi plac manelele din cauza „artistilor” si atitudinii lor dar si din cauza versurilor cu tenta (profund) cocalaristica. Nu agreez muzica asta dar imi vine sa ii scuip in ochi pe toti handicapatii ce isi baga tot ce au si nu au in manele ei ascultand rep sau alte astfel de muzici. Uneori am impresia ca ascultatorii de manele sunt mai inteligenti ca unii roaceri/repari rapanosi sau pancari poke sau poseri. Sa fie clar: maneaua este muzica (chiar daca suge) pentru ca are ritm, sunet etc. Lasati-i in pace sa asculte ce or vrea nu ii bagati voi de unde au venit ca asculta manele. Daca lor le place cum le suna la urechi, trebuie sa ii respectam cum si noi ar trebui sa fim respectati pentru ca suntem oameni si ascultam ce ne suna bine la urechi. Inainte ascultam roc trv cvlt doar ca sa fiu pa trend si faceam praf unele boxe cu raw-ereli de blec metal. Acum am inteles ca trebuie sa ascult ce-mi place si sa mi se rupa de astia de ma critica. Da, dom`le. Nu sunt rocer, nu ascult doar roc. Nu ascult roc trv metal blec raw. Ascult si alte genuri in afara de rock si de multe ori am ajuns sa fiu criticat ca „ba ori esti rocar ori asculti si alte porcarii din alea”. Ba, ascult ce vreau si ma doare-n cur de voi si de parerile voastre (pentru cei care ma critica). Manele rullz rap sux roc swX si trens sux huo ba rocerilor cu pleata voastra, traiti in cavouri si faceti amor cu cadavre huo!! ascultati porcariile alea si va dati cu capu de pamant si va bateti la concerte huo!!11 si voi dasteptilor puteti sa va duceti sa sodomizati maimute. Pup.

Aprilie 25, 2007

Poop :”>

Filed under: Penibilitati/cretinisme — scorojit @ 12:13 am

M`kay m-am săturat de toate fufele de 15-16 ani cu tărâţe-n cap care, când sunt în profund extaz al amorului şi nu numai, te tratează în mod din ce în ce mai frecvent cu cuvântul „poop”. În primul rând se observă cretinătatea tipic românească ce copie scrierea şi vorbirea limbii engleze prin pronunţarea grupului de vocale „oo” ca şi litera „u”. Să zicem că, până aici, prostia nu a atins încă cote grave dar când „poop” se foloseşte în loc de pup, salut profund înamorat etc e de-a dreptul scârbos. Uite ce spune thefreedictionary :

poop (pp) Slang n.=Excrement.

Deci voi vă aruncaţi cu rahat în mufarină în mod direct dar consideraţi că e ceva chiut, pă trend, drăguţ. Frumos….
În  concluzie, vă poop dulcik pă ochişorii voştrii de fete iubitoare, pline de amor adolescentin, fetelor.

Aprilie 23, 2007

(banii), votu` sau mustaţa

Filed under: De-ale mele, Scoala — scorojit @ 8:58 pm

Azi au venit nişte neni pe la noi prin şcoală să ne înscriem candidatura pentru Consiliul Local al Tinerilor Focşani (cu cel mai sugestiv nume, Pal-tin 😐 ). Am zis să mă bag şi eu că nu prea am ce pierde + plus că s-au înscris mai mulţi de la mine din clasă, unii fiind paraleli cu vorbitul şi exprimarea coerentă-n public, care dau o vagă senzaţie de grajd când deschid gura; dar să trecem peste. Bun, primul obstacol, unul uşor de trecut e să obţin semnăturile a 10 colegi susţinători. Deja 9 din 10 semnături am primit fără prea mult chin (bineînţeles, mulţumesc cu lacrimi în ochi şi flori şi alte alea andrei, lui marius, lui buzy, mishei, lui stan, lui horaţiu, lui cosmin, lui lucian si lui cătălin). Acum e o bună ocazie să aflu cine-mi sunt cu adevărat prieteni pe acolo, sau măcar, buni colegi. Eh…de acum până pe 7 Mai trebuie să susţin o campanie, cu steguleţe, tricouri, căciuli, păhărele cu numele meu, abţipilduri (sau cum le zice), fluturaşi, pupări de bebeluşi (într-o manieră total nepedofilică, ofc) şi speech-uri gen „Bă mă alegeţi sau vă tai/sparg”. În modul cel mai cald şi prietenesc cu putinţă, bineînţeles. Dacă mai prind vreo glumă/vorbă gen „dacă ajungi consilier, să ceri pauze mari si vacanţe la fel” voi fi nevoit să folosesc violenţa verbala (urări de bine la adresa unor persoane apropiate etc) sau fizică. Serios, a devenit prea veche şi stresantă gluma asta…cam ca aia de Paşte cu „să paşteţi fericiţi bă!”. Apropo, pentru ăştia de a 10a: ne-nţelegem cu un Tedi, o combinatie, ceva? Să facem abstracţie de ultima frază.:)

Aprilie 22, 2007

Politica, discutii, aberatii la un gratarel

Filed under: De-ale mele — scorojit @ 3:29 pm

Astazi a fost ziua unui unchi ce sta intr-o zona cu case si cu foarte multi tigani, pe la periferia orasului meu uber-mega-cul. Am trecut si eu, dupa curs sa stau putin de vorba pe acolo. Ciudat cum, pana acum, eram oarecum retras, aproape rusinat cand ma duceam cu ai mei pe la vreo ruda/vreun prieten de familie sau undeva unde se purtau discutii si nu ma bagam in vorba lor..doar am de abia 15 ani iar astazi „am sarit in aer” oricat de penibil ar suna. Politica nu mi-a placut niciodata poate si pentru ca nu o prea inteleg. De fapt, nu mi-am dat niciodata silinta sa o inteleg deoarece nu m-a interesat. Dar imi place sa port discutii in contradictoriu si sa imi exprim opinia atunci cand eu cred, sunt sigur ca am dreptate. Putin ametiti de aburii alcoolului (bineinteles, suc in cazul meu :)) ) eu, taica-miu si inca unul pe la vreo 35 de ani am inceput sa vorbim despre Basescu, Gigi Becali, partiduri etc. Se ajunge, inevitabil, si la tigani. Eu spun ce am pe suflet despre tigani, politica, Vadim Tudor si taica-miu cica nu am dreptate, ca in societatea de astazi trebuie sa stim sa tacem din gura, sa nu avem porniri rasiste pentru ca societatea ne va ostraciza, ne va „pune la zid” pentru asta. M-am saturat. Am obiceiul sa vorbesc tare, raspicat cand ma enervez. Si am vorbit. Tare si raspicat. Probabil tiganii de la casele de pe o raza de 100 de metri m-au auzit dar nu imi mai pasa. Le-am spus ca m-am saturat ca Vadim Tudor sa fie facut nebun cand isi exprima opinia liber, opinie in care crede cu tarie. Omul nu-i nebun, desi pare, nu-i prost. E doar prea patriot. Nici nu cred ca ar fi bine ca el sa ne conduca dar nici nebun nu cred ca e. L-am intrebat pe taica-miu daca nu e de acord cu mine cand spun ca antirasismul e o prostie a popoarelor ce vorbesc din necunostiinta de cauza, ce nu s-au confruntat niciodata cu problema tiganilor. Popoare care nu sunt nevoite sa traiasca ca romanii in frica in propria patrie. A spus ca sunt mic si n-am dreptate. Gandesc ca o cizma. Da, asa mi-a spus. Nene, oi fi eu tanar dar nu e bine sa pornesti din start de la concluzia ca sunt prost si ca n-am dreptul sa port discutii mai culte. L-am intrebat daca ii convine sa-i fie frica acum aici, in orasul asta romanesc. I-a fost frica, ca si celorlalti oameni de acolo, spunandu-mi sa tac, sa vorbesc mai incet ca in jur traiesc tigani. Am mai spus ca am fost niste dobitoci ca l-am omorat pe Maresalul Antonescu. Nu sunt de acord cu antisemitismul dar omul a fost cu multe clase peste romanii de astazi. Nu i-a fost frica sa ia masuri, sa lupte pentru idealurile in care credea, sa lupte pentru o tara mai buna. Spuneti-mi prost, spuneti-mi copchil teribilist ce se considera patriot, spuneti-mi rasist, spuneti-mi cum vreti. Nu-mi mai pasa. Nu cred ca ma mai deranjeaza astfel de insulte decat atunci cand stiu ca vin din partea unor oameni cu carte, care pot sa-mi demonstreze ca sunt bou. Voi continua sa ma exprim pe astfel de teme desi, poate, idealurile mele sunt false sau parerile nu la fel ca al celor 90% din romani. Pentru ca eu cred ca Romania inca mai poate renaste din molozul in care a fost adusa de prostia noastra. Da, noi suntem prostii ca am acceptat tiganii ca sclavi, ca i-am lasat sa-si faca de cap in tara noastra pana, aproape, au ajuns sa ne subjuge si ca nu stim sa ne descurcam decat prin furat si pacaleala. Sa nu indrazniti sa-mi spuneti ca suntem o tara saraca, ca nu avem cu ce. Ba avem, ba! Avem si am avut paduri, mine de carbune si metale pretioase, avem resurse naturale am avut si in trecut dar n-am stiut cum sa le folosim. Si cum sa nu imi vina se ma dau cu capul de pereti cand vad ca am ajuns sa fim condusi din Parlament de unguri? Nu am nimic cu ungurii (chiar nu am:P ) dar nu concep cum un strain vine, la mine-n tara, sa-mi spuna ce e bine si ce nu e bine pentru mine. Nene, fa politica in tara ta, nu in a mea. Trebuie sa ne trezim odata dom`le.

Aprilie 21, 2007

Cartile, doar pentru fraieri ba

Filed under: Carti — scorojit @ 10:08 pm

Azi am profitat de faptul ca in mult prea culturalizatul meu oras e targ de carte si am trecut si eu, la inceput, doar cu gandul de a ma uita sa nu mor incult, dom’le si sa nu pierd ocazia, bineinteles. Bun, ma uit eu pe acolo si imi fac cu ochiul cateva carti (dupa titlu si putinele date despre continut), eu inca fiind tanar si cu teriblismu-n suflet iau:

*Lee Child-Capcana Margrave

*Nikos Kazantzakis-Zorba Grecul

*Anton Joachimsthaler-Sfarsitul lui Hitler

*Kadar Jozsef-Folclor romanesc din nordul Transilvaniei

Bun..sa zicem ca la ultima am cam intrecut masura dar e destul de interesanta. Ma duc, dupa ce vin acasa, la un prieten ca tot terminasem Peter Ackroyd-Chatterton si ma plictiseam. Din vorba-n vorba, ii spun ca am fost si mi-am cheltuit o frumoasa suma de bani pe carti. Atat mi-a trebuit. El e repar dom`le si nu concepea sa cheltui atatia bani pe niste rahaturi de carti cand puteam, la fel de bine, sa imi iau bautura, tigari si sa ma distrez in bucurie. Cica trebuie sa fii fraier sa-ti cumperi carti cand poti sa-i folosesti pe altceva mai bun. Stop. Neah, nu avea rost sa imi bat capul cu el, sa incerc sa-i explic ca asta fac pentru mine, pentru ca a citi e ceva ce-mi face placere, pentru ca eu consider ca e un + pentru viitorul meu. Am mai stat oleaca si l-am lasat in treaba lui. Oricum nu avea rost sa ma bag la discutii contradictorii pe teme literalo-sociale cu el ca nu ajungeam nicaieri. Eu m-am saturat de toti cocalarii ce nu au nici 2 tarate-n cap care ii baga pe astia de citesc o carte, doua in plus in oala oamenilor dobitoci ce nu-si traiesc viata, ce in loc sa iasa la o bere „cu bajetii” stau si citesc ca prostii. Va urez un traditional „muriti, ma”.

P.S: Da, stiu ca dupa post-ul asta imi voi lua injuraturi dar, sincer, m-am saturat.

Shelfari

Filed under: De pe net — scorojit @ 10:31 am

De la Hippogryph am aflat, mai demult, despre Shelfari. E un site drăguţ încă în stadiul de Beta ce se adreseazaă ăstora de au citit „puţin” mai mult decât „Amintiri din copilărie” şi „Albă ca Zăpada”. În principiu, ai un raft virtual pe care-ţi aranjezi cărţile citite dar şi cele ce sunt pe lista ta de „wanted” şi te dai mare. Lumea îţi vede profilul/raftul. Tu îl vezi pe al altuia. Porţi discuţii despre cărţi, faci recomandări, iţi faci prieteni, găseşti lume cu gusturi comune în ale cărţilor etc. M-am gândit că e ceva folositor, oarecum. Userul meu e scorojit. Have phun si alte alea…

Aprilie 20, 2007

Hasta la vista, beibi!

Filed under: De-ale mele — scorojit @ 8:24 pm

Zi de mare tristeţe. Boxele mele brave, ce mi-au servit cu umilinţă, ce s-au supus prostelilor mele (dat bass la maxim, volum la maxim) şi-au dat astăzi, 20.04.2007 obştescul sfârşit. Sper că au murit liniştite, împăcate cu viaţa ce au dus-o fiindu-mi mereu supuse. Erau astea, de mai jos. Da, erau Genius. Erau „cotineţe” dar erau cotineţele mele:(. Mă simt profund îndurerat şi voi trăi în tristeţe mult timp de acum inainte.

De fapt, pot să mă duc la Service (să le aplic un healing complet) chiar mâine si, probabil, asta aş face dar am o lene să car măgăoaia de cutie cu subwoofer, sateliţi şi center după mine… Eh, deocamdată no more văzut seriale-n pat, no more ascultat muzica de chill în pat lăsându-mi simţurile profund gâdilate de acorduri pufoase. Căştilor, hai la tata pui-pui-pui. Pe unde îmi sunteti, mârşavelor?genius_swhf51_5000.jpg

francezi+români=love? not

Filed under: Scoala — scorojit @ 9:06 am

Săptămâna trecută au venit în urbea mea, în iubitul şi megacunoscutul Focşani, caţiva elevi de la un liceu din Franţa. Pretextul cred că s-ar fi vrut a fi schimbul cultural cu elevii români de la liceul la care învăţ dar, să fim serioşi, ăia nu ştiu ce e aia România sau, în cel mai bun caz, dacă le spui de unde eşti ori te iau ca pe un ţigan, ori te consideră sărac din ţările din lumea a3a. Deci singurul folos cred că a fost acela de a mai adăuga ceva in plus la C.V. Să trecem peste. După câteva zile de pregătiri acerbe, de du-te-vino prin toată şcoala, de pupări în fund (românii pe bravii francezi, bineînţeles), după înjurături de famelie că ăia nu ştiau altă limbă decât franceza, au organizat ieri un spectacol la care am mers şi noi, o mare parte din liceu, mai mult ca să scăpăm de ore. Incepe corul nostru, cântă 2-3 muzichii. Lumea aplaudă frenetic, ca la balamuc. Am ţărani adevăraţi în clasă, ţărani de la ţară. Ovaţionau ca pe stadion, ca nişte bovine(măcar de s-ar fi limitat doar la asta…). Mi-a fost ruşine. Ia cuvântul coordonatorul francez şi incearcă să indruge ceva în româneşte. Îi iese chiar mai bine decât i-a ieşit Papei când a trecut pe la noi, lucru respectabil dealtfel dar tăranii din sala încep să râdă „cuminte”, pe sub scaune. Frumos. Mi-a fost ruşine. Intră-n scenă francezii, se aşează-n semicerc, începe o muzică profund adâncă şi ăia încep să se mişte puţin cam fără vlagă, fără chef, fără noimă. Să zicem că a existat un fel de coregrafie în mişcarea aia dar românii noştri, tărani fiind i-au luat la mişto încă de la inceput. Bun start pentru francezi. Dansează ăia ce dansează, işi pun mâna pe posterior şi se întorc cu spatele la public (coregrafia asta, dom`le). Publicul face un „ohooooo” cocălăristic şi ăia-şi termină dansul. Urmează câteva alte dansuri, cântece împreună cu francezii, câţiva trişti de la noi se duc cu steagul european pe scenă şi cu steguleţe micuţe ale Franţei după care urmează ansamblul folcloric Ţara Vrancei. Cred că ăsta a fost centrul „show-ului” pe două planuri: pe plan de ruşine ce am simţit, de scârbă când am văzut câteva fufe de la mine din clasă că dansau între rânduri în faţa oamenilor care platiseră bilet şi că s-au dus pe scenă să încingă hora cu câteva fete ce erau puse cu cap acolo, îmbrăcate la acelaşi costum. Ăstea de la mine erau îmbrăcate ca la ţara, normal, cu costume de blugi şi geace (geci, mai nou) de motocicliste şi persoane ce frecventează cu patos centura. Mi-a fost ruşine. Al doilea plan a fost reprezentat de faptul că am rămas, se poate spune, uimit ca tot românii au făcut show-ul mai bun, lumea simţindu-se ca acasă, pe plaiurile mioritice. Francezilor, probabil, li s-a rupt şi nu au vrut să dea tot ca să facă ceva frumos. Treaba lor. Azi pleacă înapoi în Franţa. O să fie alte „lacrimi”, alte schimburi de adrese de mail, alte pupincurisme. Schimb cultural, dom`le.

Aprilie 19, 2007

Lacrimi, emoţii, primul post.

Filed under: Uncategorized — scorojit @ 8:54 pm

Deci ăsta e miezul, ăsta e startul, începutul timid al vieţii acestui blog. Sper să caştig mulţi fani, bani, multă avere si faimă. Sărut mânuşiţele!

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.