Aberatii miselesti, scorojite

Aprilie 20, 2007

francezi+români=love? not

Filed under: Scoala — scorojit @ 9:06 am

Săptămâna trecută au venit în urbea mea, în iubitul şi megacunoscutul Focşani, caţiva elevi de la un liceu din Franţa. Pretextul cred că s-ar fi vrut a fi schimbul cultural cu elevii români de la liceul la care învăţ dar, să fim serioşi, ăia nu ştiu ce e aia România sau, în cel mai bun caz, dacă le spui de unde eşti ori te iau ca pe un ţigan, ori te consideră sărac din ţările din lumea a3a. Deci singurul folos cred că a fost acela de a mai adăuga ceva in plus la C.V. Să trecem peste. După câteva zile de pregătiri acerbe, de du-te-vino prin toată şcoala, de pupări în fund (românii pe bravii francezi, bineînţeles), după înjurături de famelie că ăia nu ştiau altă limbă decât franceza, au organizat ieri un spectacol la care am mers şi noi, o mare parte din liceu, mai mult ca să scăpăm de ore. Incepe corul nostru, cântă 2-3 muzichii. Lumea aplaudă frenetic, ca la balamuc. Am ţărani adevăraţi în clasă, ţărani de la ţară. Ovaţionau ca pe stadion, ca nişte bovine(măcar de s-ar fi limitat doar la asta…). Mi-a fost ruşine. Ia cuvântul coordonatorul francez şi incearcă să indruge ceva în româneşte. Îi iese chiar mai bine decât i-a ieşit Papei când a trecut pe la noi, lucru respectabil dealtfel dar tăranii din sala încep să râdă „cuminte”, pe sub scaune. Frumos. Mi-a fost ruşine. Intră-n scenă francezii, se aşează-n semicerc, începe o muzică profund adâncă şi ăia încep să se mişte puţin cam fără vlagă, fără chef, fără noimă. Să zicem că a existat un fel de coregrafie în mişcarea aia dar românii noştri, tărani fiind i-au luat la mişto încă de la inceput. Bun start pentru francezi. Dansează ăia ce dansează, işi pun mâna pe posterior şi se întorc cu spatele la public (coregrafia asta, dom`le). Publicul face un „ohooooo” cocălăristic şi ăia-şi termină dansul. Urmează câteva alte dansuri, cântece împreună cu francezii, câţiva trişti de la noi se duc cu steagul european pe scenă şi cu steguleţe micuţe ale Franţei după care urmează ansamblul folcloric Ţara Vrancei. Cred că ăsta a fost centrul „show-ului” pe două planuri: pe plan de ruşine ce am simţit, de scârbă când am văzut câteva fufe de la mine din clasă că dansau între rânduri în faţa oamenilor care platiseră bilet şi că s-au dus pe scenă să încingă hora cu câteva fete ce erau puse cu cap acolo, îmbrăcate la acelaşi costum. Ăstea de la mine erau îmbrăcate ca la ţara, normal, cu costume de blugi şi geace (geci, mai nou) de motocicliste şi persoane ce frecventează cu patos centura. Mi-a fost ruşine. Al doilea plan a fost reprezentat de faptul că am rămas, se poate spune, uimit ca tot românii au făcut show-ul mai bun, lumea simţindu-se ca acasă, pe plaiurile mioritice. Francezilor, probabil, li s-a rupt şi nu au vrut să dea tot ca să facă ceva frumos. Treaba lor. Azi pleacă înapoi în Franţa. O să fie alte „lacrimi”, alte schimburi de adrese de mail, alte pupincurisme. Schimb cultural, dom`le.

Anunțuri

1 comentariu »

  1. Sunt mandra de tine G.G.,ai scris frumos si adevarat:)

    Comentariu de Scama — Aprilie 20, 2007 @ 9:57 am


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: